Niciodată nu mi-au ieșit pașii la ceremonia ceaiului
totdeauna m-am oprit departe de tine
speriat că mi-ai putea zări în buzunarul de la piept monadele furate
(victimă a sloganului ăla publicitar cu Dumnezeu-monada monadelor)

și vorbele, vorbele parcă-mi-erau decupate din Arta războiului
deși sufleorul transpira la fiecare replică așteptând
să-ți spun ceva memorabil
cum că sensul vieții ar fi "42", chestie superserioasă descoperită de un computer
sau că după treizeci de ani totul e o repetiție la marea singurătate

prea multă solemnitate strică pentru un poet fără steluțe