N-aveam nici 12 ani...
bunica ostenea ajutându-mă să intru
dimineață de dimineață
întro remorcă ruginită

umbla cu fusta pe pielea goală
ca multe femei la vremea aceea
trecea proțapul sucit încruntându-se
când nu i se lăsa spațiu suficient
pentru intimitate

trăgea după ea șorțul cu brânză
și ouă fierte pentru masa de prânz
ulciorul cu apă
și uneori câteva păruțe astringente

între smârcuri începea să-mi facă dresaj
privind castrarea corectă a porumbului hibrid la IAS
două rânduri de tată
șase de mamă
la mamă se trag moțurile
cu picioarele răschirate
pentru plus de forță
dar fară încălțări
să nu se îngreuneze
alergarea între cuiburi

și eu alergam ducând atâta întuneric în suflet
pînă soarele scăpăta
iar tractorul cu remorca ciuruită
începea să bâzâie la capătul tarlalei

mă așezam vlăguită mereu într-un colț
pipăind înverzite
mâini sub cap

în somn mă ușuram la gândul
că strânsesem câțiva bănuți
să-mi cumpăr chitara lucioasă de pe raftul din stânga
când mă va scoate tata cu trenul
cândva în oraș