poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1393 .



spitalul
personale [ ]
(4) abstinență

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [tud0rv0icu ]

2013-04-02  |     | 



în primăvara lui 2013
cerul din curtea spitalului avea aceeași culoare
ca în 1904 sau 1840
o nemurire așa liniștită plutea în aer
încât bolnavii levitau în amiaza mare
nestingheriți printre boabe uriașe de rouă

de ceva timp oglinzile deveniseră transparente
D. se ducea să plângă prin fața fiecăreia
după care urla de bucurie că nu l-a văzut nimeni
tocmai ce pusese la punct un sistem de suferință
ortopedic adaptat oricărui tip de handicap
acum toți puteau suferi din iubire
lucru care a împrăștiat un extaz nemaipomenit
printre palierele spitalului

mulți începeau să se vindece prin suferință iar D.
care se lăsase de scris cu ajutorul unor plasturi speciali
se bucura de cea mai mare suferință
provocată de cea mai mare iubire

se simțea atât de împlinit încât în fiecare dimineață
își scotea durerea la plimbare printre alei
cu o roabă de oțel inoxidabil

și totuși când se lăsa noaptea
plămânii îi dădeau coate lui D. să scrie ceva
inima suferea cu eroism stomacul îi era plin de lacrimi
durerea torcea pe lângă picioarele lui groase
ca o mâță persană dar D. avea voință
scria doar în gând
(se ambiționa mereu spunându-și că oricum are doar un pix negru
oricum scrie urât mănâncă litere ș.a.m.d.)

a rupt orice fel de convenție
în gând scria poezia supremă ce nu putea fi criticată
nu putea fi simțită de altcineva și stricată
scria în imagini culori cu emoția cea mai alambicată
lucra cu sentimentele făra mănuși
le sugruma și le-nfigea în coaste
fixa tabloul iubitei în pieptul oglinzii transparente
și ore în șir îl amenința cu datul uitării
și plângea și era fericit

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!