poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1123 .



lecția de viață
personale [ ]
poezie asomată

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Ovidiuvasile ]

2011-01-24  |     | 



lecția de viață



Viața, în ansamblu pare
Foarte simplă-n felul ei
Naști ,cu lecția-nvățată
Numai, note bune iei

Să ai foc ,să-ți ardă casa
E blestemul,cel mai greu
Am trăit s-o văd și pe-asta
Și-o să-mi amintesc, mereu

Cum goneam,nebun prin noapte
După cruntul telefon
Am văzut-o de departe
Ca ciuperca, de atom

Trâmbă-n-naltă până-n ceruri
Se-n-nălța,către senin
Se grăbea să-mi urce casa
Părintească la Divin.

Una-i una, alta-i alta
Parcă, n-ar fi fost destul
Tata se stingea, de cancer
Boala cea fără cusur

Care n-are doctorie
Și nu poți scăpa de ea
Te mănâncă, dinăuntru
Îți rămâne-a te ruga.

Pentru sufletul din oase
Care dor, de nu mai poți
Unde-i Dumnezeu să vadă?
Suferința care-o porți

Apoi vine, îngroparea
De părinte, ce s-a dus
N-a aflat, că i-a ars casa
Findcă nimeni nu i-a spus

În spital pe pat de moarte
Care veste-i dai întâi?
Cea că va murii în chinuri
Sau că-i scrum, din casa lui?

Ca să fie treaba bună
A intrat un camion,
În afacerea deschisă
Sunt, mormane de beton

Ce folos să-l lași pe unul?
Ca pe Iov, ca pe Hristos
Ce greșeală capitală?
A făcut ,,Omul frumos”

Unul slab, s-ar sinucide
Cel cuminte, s-ar smerii
Eu, cu mare îndrăzneală
Mă răzbun în poezii

Iar cuvântul cu putere
Și cu forță-l folosesc
Să provoc Divinitatea
Poate-așa mă lămuresc

Anii trec cu bucurie
Pentru alții, evident
Pentru mine-au fost, calvarul
Omului independent

Mai aveam un zâmbet acru
Findcă, mi s-a cam acrit
Și de lume și de toate
Și de, Dumnezeu tâmpit

Curios aș fi,ce oare?
M-ar mai impresiona
Poate doar, sfârșitul lumii
Celeilalte, nu a mea

Lumea mea demult e moartă
Numai, îngropată nu-i
Mai trăiesc din inerție
Prizonier al timpului






.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!