de câte ori am scris... despre vis! sau despre speranță! așa am trăit. visând, sperând. am murit, am înviat. câte rotiri! din vis în vis, am învățat că așa este viața... ca și cum aș fi intrat într-un stol de cocori! și îmi aduc aminte, cu obrajii înlăcrimați, visul după moartea lui Artur Silvestri... pleca un cocor roșu – un vis mare!
visele... lacrimi de dor, uneori, lacrimi de fericire! sunt mereu în respirația lor! cred în ceea ce curge paralel cu această lume. scriu despre ecuația îngerilor! iubirea îmi dă puterea să văd drumul. lumina lui este scrisă de inima visului adevărat. asta este taina. să alergi spre Dumnezeu, să vezi triunghiular...
latona1969... visează! sau speră! nu am să las toamna să moară de singurătate, de durere... există atâtea povești în roata soarelui! voi fi inelul cu rubin al dragostei, sclipind în ciocul corbului – voi fi idealul, înflorind sacrificiul. crucea mea va semna fiecare pagină... cu suflet nepieritor!

4 octombrie 2009, 17:00