E o poveste, cum se știe,
de când eram doar atâtica,
venită dinspre vremea-n care
Scufița, Lupul sau străbunii
utilizau aceeași cale
pentru probleme personale:
cine ajunge primul, frate,
confiscă patul, casa și bunica.

În varianta cunoscută, sunt semnale,
povestea ne-o spuneau să ne educe
cred, pentru vremurile mai de-aproape
când, cu un zâmbet ne seduce,
cel cu chemarea pentru animale.

Dar ascultați ce spune moșu`
Nu Scufița, ci bunica
Era cea vopsită-n roșu.

***