poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3301 .



Pescarul trist de Dunare
eseu [ ]
apele copilariei mele nu vor seca, sunt mai involburate ca oricand

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Seraphim ]

2005-11-01  |     | 



Strigand absenta luminii, plang intunericul ca pe o Romanie fara ape. Instrainat de mine alerg si strig pe drumurile unui trecut fara capat, beau sangele copacilor de pe margine si ma intreb daca apusul e rosu de sange de frunza sau rosu de furia lumii. Imi aud gandurile bolborosind si inima cum nu mai bate astepand nerabdatoare prima intersectie.

Un sfesnic de alama, voci cunoscute si un tablou vechi sunt imagini clare ce imi vin in minte intorcandu-ma spre mine. Mai vad duminici linistite, parinti cu parul alb si pahare de vin ciocnite in amiaza. Se intorc omizile copilariei mele pe care le aruncam in flacari amuzat, se intorc bondarii legati cu ata de picior si broscutele din buzunar. Se intorc cu durere zilele inapoi, lumea se intoarce pe dos si apusul imi pare ca e intors pe dos ca un maieu nespalat, murdar de cirese furate.

Prea multa piatra, prea mult asfalt pentru atata iarba si apa in mine. Prea multe ceasuri si secunde pentru atatia pasi si voci aiurea pentru tacerea mea.

Prea multa votca pentru un ficat slabit de lipovean, prea putine vise pentru un visator cu ochii in apus si luntrea in balta.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Nu am vazut niciodata Dunarea asa cum as fi vrut sa o vad. Dunarea se simte din luntre nu de pe poduri. Dunarea se simte cand nemancat de o saptamana te arunci cu nesat in valuri visand crapi si scrumbii intre vartejurile care iti iau viata.

Cine sunt cei care au avut obraznicia sa nasca poduri peste visele dacilor, cine s-a crezut mai presus ca iarna, sa le fure gheata Dunarii?

Eu nu cred nici in Apolodor nici in Saligny.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!