poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4170 .



Adulter pe lumea-ailaltă
scenariu [ ]
Agenția Max și Fax ep. III

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [sli ]

2007-08-15  |     | 



Agentia Max & Fax


Ep. III: Adulter pe lumea-ailaltă



Personaje: Max și Fax, detectivi particulari
Mary, secretara lor
Baroana de Cobadin sur Mer
Caliopi, vrăjitoarea cheală




Scena I

(Secretara Mary își ghicește în cafea cu Baroana, la o măsuță):

Mary: Madam, te măriți, ce mai! Se vede alb pe negru, în ceașcă. Mă rog, nu chiar negru, maro... Da’ situația e dimpotrivă, roză! Îți cade un bărbat de ghindă... ba nu, de tobă, la așternut!

Baroana: Serios?!? Și nu se supără... răposatu’?... El nu ne vede, de-acolo... de sus?

Mary: Ne-o vedea, da’ are treabă... pînă peste cap!

Baroana: Ce spui, soro?!? Cum adică, are treabă?! N-a avut destulă, pe lumea asta?!? Adică, ce treabă? Crailîc de-al lui, cu femei?! Răposate?!?

Mary: Vezi bine că răposate, de-ale lor, d-alea! Acuma, tre să-nțelegi și dumneata, ce-ai vrea să facă pe lumea-ailaltă, o veșnicie!?! Se plictisește și ei...

Baroana: Știi ce, madam? Mie să nu-mi bagi cuiu-n suflet, că destul am suferit cît trăia baronu’, ca să-l bănuiesc și-acum, după ce-a dat ortu’ popii! Situația asta trebuie să-nceteze!!! Îl reclam...

Mary: Unde?!? La Starea Civilă? La cimitir? La popa Pleașcă?!? Io îți spun, îl văd în cafea, cum mă vezi și cum te văd: își face de cap baronul, acolo-n Iad - că în Iad e, uitai să-ți spui...

Baroana: Îl nenorocesc! Cînd oi da cu ochii de el... (speriată de perspectivă): da’ nu, nu-i nici o grabă, mai aștept!... Mizerabilul! Am să mă răzbun... să le iasă pe nas destrăbălarea!

(intră Max și Fax, detectivii)

Max: Pe cine vreți să vă răzbunați, doamnă?!? Sîntem aici, la dispoziția clientului!

Baroana: Ați picat la țanc, pe cuvînt! E vorba de soțul meu...

Fax (entuziast): V-ați recăsătorit?!? Felicitări! Era și timpul! (încet): Ultimul tren, ce mai...

Baroana: Poftim?!? Să mă recăsătoresc, eu?!? Ce, îmi mai trebuie un alt nebun?! N-are cine să-mi pună coarne?!? Nici pomeneală! E vorba de răposatu’!

Max (dezamăgit): Iar răposatul?! Tot răposatul?! Ce-a mai făcut?!?

Baroana (categorică): Mă-nșeală! Sută la sută mă înșeală, sunt sigură! Uite, dacă mă credeți nebună: mi-a confirmat și Mary, secretara voastră!

(Max și Fax o privesc urît pe Mary; Mary dă din umeri, a neputință)

Fax: Și noi... ce-ar trebui să facem? Cu ce să vă ajutăm, dacă destrăbălatul ăla de baron nu se potolește nici mort!?!

Baroana: Vă rog, fără jigniri personale! Să-i respectăm memoria, totuși, măcar să salvăm aparențele. Despre morți numai de bine, da’, orișicît... Trebuie să aflați ce și cum, dar mai ales... cu cine! Plătesc oricît!

Mary: Da, dar cum să afle bieții de ei? Ãștia nu-s în stare să-l găsească pe unul viu, darămite...

Baroana: Darămite, ce?! Nu știu, nu mă privește! Să se intereseze, să facă investigații, e treaba lor, că de-aia îi plătesc...

Max (își ia rolul în serios): Asta se-nțelege. Fiți fără grijă doamnă, nu descurcăm noi... (îi face semn lui Fax): Hai Fax, prietene, că-i rost de cotoi pe varză. (spre Baroană): C-o să vă cam coste, doamnă, să știți - numai în lumea morților nu fusesem!

(ies amîndoi. Mary își lasă capul pe birou, deznădăjduită, Baroana privește fix în sus, cu un aer feroce. Lumina)







Scena II

(Max și Fax se află la clarvăzătoarea Caliopi, care amestecă plictisită un pachet de cărți de joc)


Max: Madam Caliopi, nu ne mai fierbe, că arde...

Caliopi: Păi, dacă arde, atunci fiebe, vezi bine!...

Fax: Nu-i vorba de asta, da’ mai avem și alte treburi...

Caliopi: Parcă ziceați că-i important, că v-a angajat nu’ș ce „sculă” de Baroană. Ia ziceți: are bani mulți? Poate o trimiteți și pe la mine, s-o jumulesc și io... Să mănînce și gura-al meu! Hai, nu fiți calici, că e loc pentru toată lumea!

Max: Madam Caliopi, să fim cuviincioși, te rog! Noi nu suntem niște escroci, să ne păcălim clienții...

Caliopi: Da’ ce sunteți, mînca-v-aș portofelu’?!? Mă rog, cum ziceți voi... Să recapitulăm deci: Baronul ăsta de Cobadin sur Mer, ziceți că-i pune coarne văduvei, pe lumea-ailaltă...

Fax: Noi zicem?!? Mata să ne spui dacă-i adevărat, că de-aia suntem aici. Și mai ales să ne spui... cu cine!

Caliopi: Păi io de unde să știu?!? Ce-s, ghicitoare?!? Adică nu, SÎNT ghicitoare! Lăsați-mă un pic să mă concentrez, că m-ați zăpăcit de tot!... (confidențial): Io mai lucrez undeva, în restu’ saptămînii, d-aia am zis că nu-s ghicitoare...

Max: Nu ne interesează! Zi-ne mai bine de Baron. Sau, dacă nu știi exact, inventează ceva!

Caliopi (fals indignată): Daț cum credeti c-aș fi capabilă să fac așa ceva?!? Tre să văd ceva, nu se poate... (împrăștie cărțile pe masă): Uite, o cheamă Frusina pe amantă!...

Fax: Amanta cui? A baronului?! L-am prins pe nemernic! (brusc suspicios, se uită în cărți): Da, e treabă sigură? Unde scrie, că io nu văd...

Caliopi: Treaba mea! Ce te bagi mata, ce, ești mecanic?! Iote la el, vrea să se priceapă la toate!...

Max: Madam Caliopi, te rog să-l scuzi pe Fax, așa e el, mai băgăcios... Zi-i mai departe...

Caliopi: Ce să-ți mai zic?! Unde se-ntîlnesc? Cum îl cheamă pe bărbat-su?! Cum a cunoscut-o?!? Fugi dom’ne de-aici! Nu știu, frate! Întrebați-o pe nevastă-sa, baroana, tre să fi cunoscut ea sau el vreo Frusină în toată viața, face ea singură legăturile. Așa le zic la toți clienții: ceva vag, și restu’ poveștii o-mbracă ei, din mintea lor...

Fax: Mulțumim, madam Caliopi, ne-ai scos din... belea. O să-i zicem baroanei toată viziunea. Sursă autorizată, ce mai! (se ridică amîndoi): Să ne vedem cu bine!...

Caliopi: Stați liniștiți, că io vă văd... tot timpul! (cei doi, nedumeriți): În cărți, că doar nu lucrez în Serviciile Secrete! Apropo, vedeți că mi-a zis unu’ cu stele pe umăr, săptămîna trecută, că v-au ascultat pînă mai ieri telefoanele. Îi interesa ceva, cu o statuie furată. Da’ de-acuma - gata, puteți să stați liniștiți. Hai, sănătate!...

(cei doi ies, buimaci)


Scena III

(Max și Fax, împreună cu Baroana, în biroul Agenției)

Max: Madam Baroană, e groasă! Ai avut dreptate: se-ntîmplă lucruri necurate pe lumea-ailaltă!

Baroana: Evident! V-am zis eu?! De fapt, mi-a spus și mie Mary, secretara voastră...

Fax: Nu mai contează cine cui a zis, cine-a descoperit prima - gata, e de domeniul evidenței! Am consultat specialiști de renume...

Baroana (curioasă): Pe cine, pe cine?

Max (prețios și conspirativ): O somitate în materie, ce mai! Strict secret, persoană importantă! Pînă și Președintele apelează la ea, cînd are nevoie, mă-nțelegi... O cheamă... Frusina.

Baroana: Pe somitate? O cheamă Frusina, pe somitate?! Ãsta-i hal de nume de specialist în domeniu?!?

Fax: Nu, frate, adică... doamnă baroană, Frusina o cheamă pe amanta!

Baroana: Amanta somității în domeniu?!

Max: E clar, nu ne-nțelegem! Amanta răposatului dvs. soț, a baronului! Amanta, deh!!!

Baroana (siderată): Amanta răposatului? Frusina?! Nu cunosc nicio Frusina! Soțul meu, chiar și răposat fiind, nu s-ar încurca cu una pe care o cheamă Frusina! Pe secretara soțului meu o chema Cleo!! Și, pe urmă, unde-ați mai pomenit voi ca un mort să aibă ibovnică - ați înnebunit definitiv?!?

Fax: Madam, ne pare rău, chiar dumneata ne-ai trimis după cai verzi pe pereți!!! N-ai zis că ți-a ghicit Mary a noastră, secretara?!?

Baroana (se luminează): Aaa, aia a fost o confuzie! Ea vorbea de fiul vitreg al baronului, cel mic, cu care eu nu sînt în relații, vezi bine. O pramatie! Da, pe ăla îl văd în stare să se încurce cu vreo Frusină!

Max: Ați văzut? Deci, era ceva! A fost confuzie la mijloc, da’ orișicît.... Și, cu banii noștri, cum rămîne?

Baroana: Care bani?!?

Fax: Banii... Onorariul, pentru investigație...

Baroana (țîfnoasă): Pe mine nu mă interesează cum o cheamă pe amanta fiului fostului meu soț, baronul! De data asta ați fost... pro bono!

(intră Mary, dezinvoltă)

Max și Fax (către Mary): Ieși afară, nenoricito, ești concediată!!!


(lumina. Sfîrșit)







.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!