poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2707 .



despre durere II
proză [ ]
ce galagie...

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Crin ]

2007-07-23  |     | 



...

Þiganul din colțul salonului e tot mai rău, nu mănîncă de cîteva săptămîni. Are brațele atît de subțiri încît mi-e greu să montez tensiometrul. De fiecare dată cînd ajung la el înghit nod după nod. Ajung să mă urăsc că mi-e bine, că-l duc cu vorba cum fac toți. Iulian mi-a povestit cum în operație i-au gasit și un ghem de ascarizi în intestin. Ce pedeapsa să mori într-un pat de spital, sperînd în asistente care mint că vei fi bine; și speri pînă începi din nou să transpiri, să tremuri, nici azi n-ai mîncat, nici ieri, nu-ți amintești de cînd, leșini, coma hipoglicemică, cînd te trezești ai o perfuzie montată deasupra.Te mint că trăiești, te mint că mori.

În momentul în care intru, împreuna cu Iulian, în salonul 34, vecinul de pat al țiganului se așează pe o parte și icnește, are două tuburi ieșindu-i din abdomen. E obez și impresionant cum stă eșuat, impudic ca o baterie descarcată.
- Mă duc, Viorică …
Soția albă și plină îl mîngîie pe frunte.
- Un` să te duci?
- Mă duc… îi strînge mîna.
Iulian îmi face semn să îi injectez un calmant în perfuzie. Domnul mă urmărește:
- La ce bun? mormăie într-o rînă, refuzînd orice mișcare.
- Ei, nenea, pe toți îi doare, o să fiți bine.
- Zîceți, `mneavo`stră?...
Îi zâmbesc liniștită. Aici totul e bine.
- Da. Uitați, gata calmantul! l-au chemat pe dom` doctor? da? tre` să vin`-atunci...
- Bună ziua!… medicul intră în salon (către Iulian: ) Care e problema cu domnu`? Dureri?
- Da, de ceva vreme.
- Ia, să vedem! Da` ce gălăgie!... Multă lume azi. Vă rog, aparținătorii să părăsească salonul!...
Aparținătorii se privesc între ei și ies. Viorica rămîne afară, cu mîna pe clanță.
- Nenea, cum e?... Au pornit vînturile?
- … Nuh.
- Ați mîncat? îl împinge pe o parte, nu văd ce face dar pot să bănuiesc.
- Nu… Per.. perfuzia doar.
- Bine, foarte bine, v-au facut un calmant? ...Nu pățiți nimic, nu vă alarmați. Aveți răbdare! I-ați făcut?
- Da, tocmai.
- Bun, încheie medicul. În cel mai rău caz.. dar cel mai rău, nenea, m-auziți? ajungem înapoi în operație. Da? altceva nu vi se poate întîmpla!
- Dea.. dea...
- Bună ziua! medicul iese din salon, printre aparținători, scoțîndu-și mănușile. Îl urmăresc pe coridor și îl rog să îmi explice cazul. Nenea n-ar fi putut muri, dar ne temem de ce nu cunoaștem.

Vizavi de patul domnului, un moș venit de zece minute de la operație se trezește din anestezie și clipocește. Are dureri. A slăbit douăzeci de kilograme în trei săptămîni: cancer gastric și ulcer duodenal. I-au extirpat jumătate din stomac și o parte din duoden, “se regenerează parțial”, mi-au explicat medicii. În operație m-am întins, am văzut, am stat în capul chirurgului, ca o musca pe perete, una imensă.
- Un calmant, v-aduc acum! însă asistentul mă trimite să-i iau tensiunea :
- Tensiunea?! (Iulian dă din cap) o să mă pocnească! Ãsta urlă de durere și io-i iau tensiunea?!?
- Du-te că nu-ți face nimic!
Apar cu tensiometru. Moșul se uită lung.
- Fff…. Oooh..
- Un minut!
Îi zâmbesc, ffsst, fssst, face tensionetru, îl ating ușor că el tăiat, cusut, buimac numai la tandrețuri e atent.
- Mi-i greață…
- Dați afara?
- Da!
- Acuma vin! și fug după o tava, pe drum: “ce să vomeze, nenorocitu`, că i-au scos jumătate de stomac, e gol, l-am văzut!!” totuși, aduc tava și i-o plasez pe piept. Se liniștește. Rîd cît de tembelă pot fi și ffstt, fsstt iau tensiunea. Am impresia că moșul crede că rîd de el și se posomorăște „asistente proaste”.
- Sss…. haaa.. cît? Cît e?
- 11 cu 7.
- Ha!! Aviator mă fac!
- Moșule, de-aci la fete te ducem!
- He, hee… unde fete?! Trebuia să.. fff... fie mai mare cu dum`itale aci.
- Eh! Îs mai faine ca mine pe palierul celălalt! Numa` un pic... vin imediat.
Mă duc după calmantul pregătit de Iulian, un sinonim sintetic al morfinei, ce scade tensiunea, “de-aia ai luat tensiunea!” “îhî…” “te-a pocnit?”
Mă întorc în salon și încep să-i desfac branula moșului ca să-i administrez calmantul.
- Ești căsătorită, dragă? mă întreabă Viorica.
- Nu, tanti.
- Da` cîți ani ai?
- Douăzeci.
- Ai grij` pe cine-ți găsăști! Ãla mare afacere face!
- Așa ziceți?
- Ie, zo, îmi iei și mie o tensiune dup-aia?
- Sigur, tanti… (ăsta era subiectul) să termin cu nenea c-apoi fuge la fete și nu-l mai vedem! moșu` râde în barbă.
- Aș vré io…
- Cum nu, moșule?!
- Ioi, de-aș mai puté... sss… aș da și cămașa di pe mine!
Plec rîzînd după tensiometru.
- Viorică… mă duc!...
Viorica se pregătește de tensiune.
- Taci, mă! n-ai auzit ce-o zis dom` doctor? Nu te duci nicăiri!
- ...Tu, Viorică, tu…
În colțul salonului, țiganul privește din cînd în cînd perfuzia. Îi e somn, ar vrea să doarmă. Mișcă mâna încercînd să se întoarcă dar renunță pentru că branula îl rănește. Leucoplastul cu care era prinsă s-a dezlipit, de aceea acul branulei îi atinge peretele venei la orice mișcare. Ultima lui problemă. Asistentele i-au spus că n-au leucoplast de schimb “nu-i nimic... mîne nu mînc și pe-asta o scot ”. Întoarce capul spre perete. „ce gălăgie...”



.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!