poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 9253 .



122 de cadavre
proză [ ]
(colaborare cu Virgil Teodorescu) din Spectrul longevității. 122 de cadavre (1946)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Gellu_Naum ]

2009-10-26  |     |  Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil



Fixează cu premeditare unica ta hârtie de identitate.

*

Evoluția mâinii explică saltul în propriul tău sânge.

*

A bisa e preocuparea păsărilor care conduc corăbiile.

*

Nu încerca să susții cu degetele cadavrul unui fluture.

*

Prin armurile de peste privirile tale străbate un țipăt neliniștitor.

*

În atitudini se păstrează o cheie uitată.

*

Trecându-ți mâna prin inimă îți usuci o unghie.

*

Nu uita să închizi ochii înainte de a închide plantele.

*

Ceața care ne înconjoară e propice dezlănțuirii poetice.

*

Gheara aceasta îmi amintește cât de îndepărtate sunt nopțile.

*

Niciodată e un cuvânt preferat în interiorul canalului de scurgere.

*

Cineva admiră o privire și izbește cu sete o confuză depopulare a privirii.

*

Fulgerătoarea întrecere între toate lucrurile uitate.

*

Numai o dată te pot întâlni, în primul tău geamăt.

*

Desfă-ți umerii și liberează imensele, dezesperantele, palidele, îngrozitoarele urme de pași.

*

Vârful genelor te susține deasupra apelor.

*

Încercând să adormi ajungi înaintea întunericului.

*

Sub aripi e un spațiu imens, mai tăcut decât imensitățile polare.

*

Pe mâna femeii e o pată care îi înfrumusețează zâmbetul.

*

Când sângele animal este prea abundent, vorbesc despre poezie ca despre sugativă.

*

Nimic nu te va împiedica să-ți privești ceasornicul ca pe umbra aruncată de vânt în întuneric.

*

Ochii s-au închis și mi-au prins în ei mâinile. Ca să scriu le voi smulge odată cu ochii.

*

Nu lăsa altora grija de a-ți măsura umbra.

*

Oracolul a uitat să pună virgule.

*

Vom fi exacți la întâlnire.

*

Fiecare deget amintește fruntea unei femei adormite.

*

Avem cu noi întreaga figură în agonie.

*

Peste vibrația sensibilă plutește o virtuală cometă.

*

Inacceptabilele noastre gesturi sunt cercurile pierdute.

*

Urmează ce nu mai poate rămâne: durerea paraliticilor succedată de neobositele turme de hypocampi.

*

Iscălitura mă revoltă în josul ruinelor.

*

Tăcerea acestei ore ne amintește de cel ce incendiază.

*

Cere-mi ce vrei, dar nu accepta.

*

Micile mele manii sunt contorsiunile bulelor.

*

Înțeleg orice atunci când îți aprinzi părul.

*

Să obosești, să cazi, e puțin din ce vreau să spun.

*

După trecerea zebrelor chemăm mai mult în vis fața încărcată de eczeme.

*

O rememorare a trădării m-a împiedicat să trec fără zgomot prin cameră.

*

Ultima ta șansă este reconstituirea din fragmente.

*

Cu cât disimulezi mai mult obiectul nu se recunoaște.

*

În fața arborilor a mai rămas doar o coamă de melci.

*

Fulgii ne întovărășesc cu mișcări sigure.

*

Aruncă ceea ce a rămas din femeia aceasta păstrând doar o tremurătoare concluzie.

*

Mersul șopârlei speriate de strania noastră tăcere.

*

Ceea ce observ în ecou e fluidul negru,

*

Ce se poate cere întunericului când ni se aduc lămpile?

*

Din afară înăuntru, dinăuntru în vârful piciorului.

*

Călătoria petei de umbră duce până în imediata apropiere a catafalcului.

*

Tatuându-ți pleoapele histerizezi vampirii.

*

Se vede de pe mușchiul copacilor că femeia aceasta vine de foarte departe.

*

Legea echilibrului pe care o accepți te va conduce, rătăcindu-te.

*

Întâmplător am adus aici ceea ce nu poate respinge norul.

*

Este suficient, poate, să paralizezi vocabularul.

*

Ce pot să agit mai violent e mâncat de ape.

*

Secretul permanent e singurul picior gol.

*

Aleile, falezele cresc înăuntrul scoicilor.

*

E necesar să uiți tot în afară de pasiune.

*

A te târî nu e lipsit de sensul pe care mereu îl refuzi.

*

Fulgerător, e un mod de a vorbi poetic în întregime.

*

Nu pot șterge nimic din memoria distrusă.

*

Iubesc culoarea pe care o porți în ziua când nu apare soarele.

*

Imediata apropiere sucombă printre înotători.

*

Dacă te doare mâna vindec-o cu un cuțit.

*

Flăcările ard, dacă știi să treci fără nici un zgomot.

*

Cât de anemică mi se pare ultima revanșă imposibilă.

*

Poți ieși liniștit. Nu vei întâlni decât spectre.

*

Încearcă să te scufunzi simulând vertiginoasa creștere vegetală.

*

Viziunile tale nu pot încânta asistența. Cruzimea fără margini a imaginei amintește tulburele crochiu fixat pe manșetă.

*

Cu un dramatic salut poetul își prezintă fața superficială auditorului adormit.

*

Femeile mângâind câinii fac întoarcerile relativ imposibile.

*

Poate să fie un simulacru această importantă amnezie.

*

Dorințele sunt cu atât mai violente cu cât se apropie noaptea.

*

Renunță de a-ți lipi pe ochi tristele triburi laborioase.

*

Aruncă-te în fluviu: acolo vei găsi pleoapa pe care o pierduseși.

*

Oprește, oprește, oprește spațiul.

*

Dispariția mea nu e decât o vizită în cea mai mare grabă.

*

Taie-ți vinele pentru a smulge prin surprindere.

*

Ochitorilor li se lipesc mâinile pe geamuri.

*

Izbindu-ți craniul, sfărâmându-l, realizezi poate fulgerul.

*

Pe gât cresc repede câinii îndepărtându-se cu grijă de urmele pradei.

*

Cravata pe care o porți e sunetul care ne mângâie.

*

Înainte de a închide fereastra, sparge-o.

*

Peste unele plăgi e constelație dispărută.

*

Nu ne lipsește osatura necesară sau stranie.

*

Se poate numi poet numai acela care deformează cu preciziune.

*

Să ne aruncăm în foc sau să ne urmăm somnul.

*

În figurile cele mai grave apar primele semne de întrebare.

*

Unghiile nu sunt suficiente pentru zilele de teroare.

*

Ghetele tale cu fundă, aceste stânci palide.

*

Nimic nu mai cade pentru că nimic nu complică mai mult: nu e o flacără, ci un fulminant diagnostic.

*

Nu uita să aduni cele mai sumbre riduri.

*

Suntem deciși să susținem cu furie.

*

Peste umbră, peste distanță, persistă suprafața pupilei.

*

Cineva îți anunță sfârșitul arătându-ți fereastra.

*

Aprindem aceste flăcări pentru a arde noi înșine.

*

Părul tău e un măr imposibil de pictat.

*

Cadavrul există în măsura în care putrezește. El putrezește încet și lasă urme.

*

Îmbarcațiunea pleacă seara și se îneacă în zori.

*

Nu privi, mai bine acoperă cu părul: vei avea un frumos costum de primăvară.

*

Nu încuia sertarul. În fundul lui e costumul de umbră.

*

Bate pe umăr un arbore. Vei primi cu siguranță răspunsul așteptat.

*

Libertatea poeziei e libertatea ideilor izbucnind din cadavre.

*

Ceea ce înspăimântă într-un poem este propria noastră fantomă, dezesperantă, tragică. Dacă întoarcem capul fantoma se profilează pe oglinzi.

*

Cuvântul e un vas în care ard foarte încet simbolurile defuncte.

*

Acest poem îl port în deget.

*

Ne susține un fulg. Trebuie să căutăm o pasăre.

*

Vei fi acel frumos tănâr despre care se spune că a murit devorându-și părul.

*

Dacă s-ar sparge în mii de bucăți, ca o bucată de stofă, poemul s-ar precipita în mii de obiecte.

*

Discursul funebru ni-l vom ține noi înșine într-un indescriptibil vacarm.

*

Vei înțelege de ce tac atunci când te chem, pentru că toate cuvintele mă trădează.

*

Subiectul unui poem depinde de absența subiectului. Cuvintele urmează legea reală a imposibilității de supunere.

*

Poemul nu se sfârșește cu palorea unghiilor, dar această paloare îl colorează așa cum argila colorează ierburile.

*

Experimentul chimic dezvoltă un gaz subțire, o pletoră de păianjen, o pasăre calcinată. Acestea toate se retrag în poezie pentru ca să respire.

*

Necesitatea poetică își găsește primul ei dușman în necesitatea de poezie.

*

Mimetismul poetic e încă o formă a hazardului care domnește la baza producției poetice.

*

Poezia sparge cu exactitate arterele poeților.

*

Cenușa are o valoare poetică în momentul în care se poate aprinde.

*

Pasul salvator e cel care te va face să cazi.

*

Pe marginea privirilor stau mâinile, pe marginea mâinilor furculițele.

*

Poezia nu decide de nimic după cum tehnica nu decide de nimic. E acest neștiut neliniștitor și feroce de atrăgător pe care-l bănuim în orice demarșă.

*

Liniștește-te: aceste statui nu te cunosc.

*

Fixitatea privirii tale te salvează de moarte în măsura în care umbrela te salvează de soare.

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!