Tristă retina
se întoarce spre iarbă
miros de toamne împroșcate cu noroi.
Atâtea ploi,Doamne!și atâția farisei..
Și Tu, până când o să stai pironit pe caldarâme?
mi-au zidit mâinile pe catapeteasmă..
am doar umbre
ce vor sa îmbrățișeze pescari obosiți

îngeri sfioși se închină
e ultima Cină.