poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 5330 .



jocurile copiilor neascultători
poezie [ ]
(fiind băiet calculatoare nu cutreieram)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [koga ion ]

2004-08-08  |     | 



hai în stiva cu lemne să ne facem cazemată
spațiile goale dintre spațiile pline împrejuru-ni
așezând
hai în stiva cu lemne lungă hăt cât magazia
și înaltă cât e magazia veche de înaltă
ne-ascundem și-apoi râdem de acela care trece
împrejurul stivei căutând
10, 20, 30… 100! cine nu e gata îl ia ursul cu lopata!
ptiu! 1, 2, 3: pleacă ursul după ei!
nu te mișca o să ne-audă pitulușul
stai liniștit nu poate înțelege unde ne-am pitit
ce ai? ce am? nimic nu am dar lemnele mă leagă
prin reci esențe iar pădurea parcă mă întreabă
de moartea ei de moartea mea de moartea tuturora
e-naltă și e lungă hora
eu sunt mic
mormântul lor
îmi pare locu-n care ne-am scuns atât de bine
că nu te-ai recunoște nici trecând pe lângă tine
mă recunoaște însă amintirea morților care se-ntreabă
și deși mic
aud în suflet cum foșnește barba albă
iar șalele mă dor sărmanul meu bunic
sărmana mea bunică
nu plângeți nu aprindeți candela de sticlă
e numai joacă de copii ce ați jucat pe când trăiau păpușile
și voi
e stiva lungă și e-naltă hăt cât magazia
încăpem toți ascundeți-vă haide înapoi
ia fiți atenți! a mai găsit pe cineva
prea bine care n-a știut să se ascundă
ce ai? ce am? nimic nu am îmi zic
dar simt că-n spațiile goale dintre spațiile pline
pădurea vrea să îmi răspundă
ultimul scapă turma!
(o mai fi unul o mai fi una
sau am rămas doar eu ascuns în lemne?)
s-a înserat și-n morții ei pădurea-mi face
semne:
deja-i târziu nimeni nu se mai joacă
iar între lemne frigul foamea pot să-ncapă
mult prea bine
de frică poate tremură copilul care s-a ascuns în mine
și ies stricându-mi pentru totdeauna locul meu de taină
afară ceilalți mă așteaptă înveliți în haină
ce dumnezeu? atât de cald era când jocul s-a pornit
i-aș întreba de soare gura de verbe mi-a-nlemnit
de parcă n-am știut vorbi vreodată
iar stiva e atât de lungă și de-naltă
ei râd și nu-nțeleg că-n lemne nu-i tăcere
în inocența lor aruncă-n mine mere
ca să mă pedepsească fiindcă turma
n-am scăpat:
ai spart oalele și-ai mâncat sarmalele
ai spart oalele și-ai mâncat sarmalele…

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!