m-am încălțat în amfore rotunde
să nu las dâre sânge fermentat
m-am învelit cu-o carpelă fertilă
psalmodiat de lutul închegat



sepalele mi-au fremătat în suflet
înmlădiindu-mi gândul zigomorf
bolnavul zoantropic a murit în mine
și-a înviat bolnavul zoomorf



din mine mă hrănesc să cresc în mine
împerechind enzime-n fiecare vers
m-au fermentat cântările senine
și amforele mi s-au spart sub mers



ariergarda arboradei ne-nfrunzite
în muguri sfinți a despletit zăpezi
în arhilohia nimic nu se usucă
în cioburi nerotunde te revezi



antropofagii se mirau și mâncau fructe
cu sânge de semințe se hrăneau
din suflet le creșteau copacii apetalici
și mugurii de sânge îi înzăpezeau



să nu se piardă în dâre de sânge fermentat
și-au încălțat tăcerea în amfore rotunde
psalmodiați de lutul închegat
și de carpele zigomorfe și fecunde…