Se razvratesc privirile sub tesala copacilor goi
E gata de rascoala
Coama armasarului rebela!
La semnul unei respiratii prelungi
Aburinde,
Cabrand viteaz salele ruginii,
Rupe capestrele putrezite
De frunze tintate in deal

Subt geamuri
Subtiaza slinul alb o lopata de soare,
Dietetica incendiara,
Pielea zapezilor o intinde pe osul de gheata,
Talpa iadului rece
Da gheonoaiei galbene inca o halca,
S-o treaca prapastia kelvinara.
La liman,pe buza o rastoarna,
Cu un puf din aripa-i ,ce adie,o mai gadila la subbrat,
Metamorfic zvarcolinda,
A iadului talpa,
Pe cioburile unui stranut de iarba verde,
Sa-i dea gheonoaiei din suflet
Ultima halca

Ultimatum crescut benign pe coama vietii,
Gospodina resuscitata condamna
Starea aseptica a iernii,precara...
Si-arunca muraturile in beciul unei nari,
Pestilential condamnata la primavara