|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ o persoană din È™ase
■ Ab ovum
■ poem după ce ai citit ocean vuong
■ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
■ Fotograful de suflete
■ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
■ (Momentul acela cand…)
■ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
■ Băiatul meu
■ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
■ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
■ Copacul din hazardul acestei inimi
■ ptiu
■ Cum e muÈ™tarul pe mic
■ Măria Sa Nesomnul
■ Crepuscul
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Legendă poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Nichita Stănescu [Nichita_Stanescu ]
2003-03-05
| |
Înscris în bibliotecă de Adina Stoicescu
Trece o aripă deasupra
cât aproape toată vederea de mare.
Urlă iarba și șoarecii de câmp,
plesnesc în sudoare cristalele de sare.
Inima balansează până dincolo,
și tu nu ești la subțioara mea.
Câmpul se înclină cu o lumină,
lovit parcă de-o stea.
În cealaltă parte, orașul se ridică
vertiginos la nori, la peana
aripei care lung, trece
peste biserică, Ana.
Se surpă turla, zidul se crapă de ziuă,
tu unde ești, nezidito?
Orașul te-o fi azvârlit și pe tine în sus
în aripa care-am văzut-o...
|
|
|
|