I. Albe nopti mi-apasa,
pleoape obosite,
ascultand la bezna
vorbelor soptite.

II. Parca e aievea,
cantul din vioara,
ce seduce umbra,
plopilor de afara.

III.Tainic suier,vantul
tremurand pe strune,
misca intr-una ochii,
viselor nebune.

IV. Si danseaza umbra,
silueta beata,
animand fatada,
zidului de piatra.

V. Se alearga frunze,
maturand in cale,
plansul pietrei mute
ruginind cu jale.

VI. Curge sec nisipul
timpului ramas,
de la inaltimea,
turnului cu ceas.

VII.Jos in umbra turlei,
dulcele meu chin,
implorand secunda
sa mai stea putin.

VIII.Rug-aprind in templul
de argint,spre astru
umplu de cuvinte
aerul albastru.

IX. Lumineaza-ti fata,
nevazuta lumii,
ndreptand o raza,
spre taramul humii.

X. ------------------
----------------
-----------------
--------------

XI. Lin se rupe vraja,
asternand in zori,
somnul ratiunii,
peste muritori.