Căutarile mele și-au încheiat căutarea
În negăsire de mine
Și întoarcere de la început,
Până când romanele s-au umplut de fluturi.
Le-am luat seva creației, și acum paginile funt fragile
Așa cum erau cândva pleoapele mele
Privind un soare în care nu credeam.

Credința e opțională, risipă de talent într-un praf
Păgân amiaza încețoșată;
Stăm oricum într-un oraș în care nu ninge
Nu plouă, nu respiră nimic
Într-o așteptare continuă.
Oraș în care ne salvăm unii pe alții
Ne îngropăm și deplângem.

Mă bucur de fiecare zâmbet al literelor
Și orice s-clipire de geniu îmi încălzește
Degetele. Într-un oraș cu fericire
Artificială, utopii reale,
O doamne, ce încerc eu să creez aici?