Despre ce, despre ce aș putea să mai scriu
Când viorile mi-au rămas terfelite-n pustiu?
Despre ce și la ce sărbătoare sau hram
M-aș grăbi să mă-ntorc încă iar, iar și iar?

Pentru ce, pentru ce mă privești când mă sting?
N-am să pot, nu mai vreau, de departe îți strig:
-Ce ocnaș ai avut între palmele reci
Și de ce, de ce nu îl petreci?

Doar o bună bucată de drum ai putea
Să respiri braț la braț cu inima mea,
Prea departe de lumi, de departe de vești,
Chiar și tu prea bătrân, de bătrân ce ne ești.

Eu îți scriu uneori, eu îți scriu chiar și azi,
Peste coji de copaci, scrijelindu-ți pe brazi,
Dar mai știu că răspuns n-am să am și atunci
Fără glas te aștept printr-un semn să m-alungi.