totul a început cu un dans... a urmat altul... și încă unul... clipe cu lună și stele! o îmbrățișare lungă, de parcă el ar fi presimțit că viața o să-l trădeze... și eu o să mă transform într-un ochi de cuvânt! așa l-am căutat, așa îl caut! și inima lui mă strigă: ametista mea!
citesc, flămândă, poezie argheziană... și-mi răstorn cutia cu amintiri! e doar Felix, arcuit pe curcubeul unui cameleon! jocul meu de la Artemis până la Lady Diana! am interpretat doar roluri de femeie neiubită! am simțit o curgere seacă, apogeul durerii!
și-aș vrea să las cutia goală! nu mai vreau nopți de lacrimi! îl vreau doar pe cel care îmi dăruiește prezentul, îmi vreau doar gândul care iubește din ce în ce mai mult! dar timpul nu o să mă asculte... și îmi va aduce alte amintiri! și iubirea mea va rămâne tot pe hârtie, pustie!

7 mai 2009, 02:30