Să îmi descînți să vin în prag de seară,
Cînd stele se trezesc din adormire,
Eu să te caut noaptea ca un mire,
În mîini purtînd un mugure de ceară.
Și-n caldul nopții,sub noian de stele,
Să te găsesc în freamăt,prin sulfine,
Să fim uitați de toți,tu și cu mine,
Întinși pe toate dorurile mele.
Să împletim din firul alb și roșu
Un candelabru scînteind în cer
Pînă în clipa cînd la ziuă pier
Descintecele ce umplură coșul.
Atunci să ne rugăm ultima oară
Și să cădem fărîme în țărînă,
Să răsărim din nou ca într-o doară,
Ca-n altă seară ,noi,mînă în mînă
Să reluăm spirala fără capăt,
Pînă la cer și poate și mai sus,
Pînă-ntr-o zi cînd totul va fi pus
În sipetul de aur sub un lacăt.