azi n-am rugăciuni
am numai pași vii îndreptați înspre tine
sânge clocotind în singurătățile aruncate ici și colo
și dac-ai căuta
mi-ai găsi umbra arcuită pe pielea ta
eu renăscută din tine însuți
pe-un perete un pas împlinit
sau doar împiedicat într-un pahar cu vin întors spre nicăieri

azi am aflat perfecțiune în trăirile simple
când prima lacrimă de fericire a întâlnit realitatea
transfigurându-ne
și-am înțeles atunci că niciodată
suferința nu va aduce altceva decât raze
și lumina va străluci din rănile nevindecate de timp
nu, fluturii nu vor zbura fără aripi
și veșnicia lor de-o zi
va tresălta în zâmbetul copiilor

dar noi, noi cei ce ne-am descoperit ființele
atingând perfecțiunea nu din zbor
ci din lacrimi
noi ne vom înălța odată cu fluturii
chiar și atunci când aripile lor vor fi atinse de suferință