M-am aplecat de tine.
Știi, asta e nota mea pe care ți-o
însemn în obraz- o linie subțire
și uscată, mai puțin, mai puțin.

’ I need your heart’ ,
să arcuiesc cu ea durerea pleoapelor.

- O să fac o călătorie în foc.

Arămii, o să pun punctele ei
pe foaie;
’ I need your heart’ , s-o strâng în
pumn până mă doare pe mine.

- Asta e rugăciunea pe care
o aștepți, ștergând podelele groase,
pata, pata lor pe care am murit;

stăteam uitată cu fața la stele,

nu mai e ’ne lungim în aerul umed
cu fețele galbene’ ,
nu mai e ’ceșcuțele transparente din
față’ , pe care prietenii noștrii le
sparg: ’asta să fie pentru întuneric,
Melli and Paul! ’

Te uită acum pe deget,
vinete săruturi și-au răpus sângele,
inelul nu mai taie-n piele.
Carnea lor ascultă la clopotele trase
de sfori.

- Asta să fie pentru astăzi.

Nimeni nu crede că înăuntru
pădurile cresc din rădăcini plivite:

my heart needs a flute to get a love,

my heart lives ancients-

nimic nu se duce pâna acolo,

luminile de acolo se varsă din sfere
fără culoare;

monștrii de la vetusta lor rază muncesc
cu picioarele în arămii, arămii poiene
de care o să cresc ca o sapă Melli.