Îți pui astăzi sufletul în locul basului
- gândurile pe care le crești din sunete sunt
obstacole fixe în calea viciatei tale melopee.
Din cauza neatenției- încercările basului
induse în sinaptice aplecări- poduri pe care
se gat micuțele civilizații- timpul lor prelungit
în bârnele dând peste apă sau
timpul lor încorsetat în crăpăturile duse
de-a lungul- deja mă tem c-o să-ți pui
sufletul în locul lor.

Pe îmbinările groase din pamânt
- jos, amurgit în ziduri luminate pe seară,
jos, în planctonul mineral al cișmeii
scurse printre, la măruntaiele defalcate din
cursu-i- îți pui astăzi timpul în locul
mingilor dezumflate pe punte:
reci pecingine coborâte până la stele,
armonice ferești lăsate în lumina spumoasă
a gazelor răsucite pe boltă.
Ele aveau mai mult decât finita coordonată a
sângelui tău.
În locul purpurei, a videofonului ținut aproape,
aveau o chemare pe care tu o-nlocuiești
cu răstignirile săpate adânc de fiecare muchie
a pumnului.