Eu știu că omu-i o ființă,
Cu un destin subordonat,
Născut adesea din dorință,
Sau uneori, dintr-un păcat.

El drumul dus-întors străbate,
Și poate n-ar dori să vină,
În lumea plină de păcate,
Să-și caute a sa lumină.

Sărmane om, minune vie,
De Domnul bine concepută,
Karma ce ți-e dată ție,
Tot de El ți-a fost sortită.

Nu poți întoarce rostul tău,
Ce-n palmă-i stilizat corect,
În minte tu ascunzi ce-i rău,
Raze din suflet au efect.