poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1969 .



și da
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Luna Tudor ]

2007-10-12  |     | 



și da, nu știu cum aș putea să nu te iubesc
când stăm aleatoriu împreună și încălzim aceiași centimetri
printr-o răsuflare compusă
din bătăi nesincronizate în cuiburile noastre,
în stânga în piept, acolo unde instinctele se revarsă prin
artere și vene în mări primordiale.

cumplit, mă reflect în ochii tăi precum sălbăticia din octombrie pierdut în ceața primei dimineți,
când aerul taie crud
iar pașii vânătorului își fac un culoar hotărât între frunze și culori ce nu poartă nimic
dar nimic din sfiala toamnei ucigașe.
nimic din buzele tale gânditoare pe ceafa mea,
prin pierderi înfiorate de cât de necruțător poate fi
momentul nostru de iubire
nimic din șoptirea vorbelor noastre când doar ne privim și fascicule de lumină ne lovesc reciproc până plec ochii
și pleci ochii
și rămânem suspendați într-un timp ce nu s-a trecut niciodată. ce nu s-a știut niciodată.

am crescut o frică uriașă în terminațiile mele
se numește viața de zi cu zi prin tine
dacă aș știi s-o trăiesc, să mă hrănesc cu ea, să-mi vascularizez visele imaculate
fără întoarcere,
din simplul tău de "a fi" să mă pot construi și eu, să mă asamblezi răbdător dar cu atingeri clare
pentru a nu lăsa între noi realități necusute.

nu știu cum ai putea să nu mă iubești
când pot să te confund cu sufletul meu.
singur îmbrăcat în gustul lumii mele să aluneci prin toamnă cu grația albastrului pe cer în zilele reci, reci și crude, ce-ți mușcă obrajii.
ca atunci când ți-e frig și ți-e dor

când te-alung și te chem
cu părți complementare din sufletul meu.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!