poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 7947 .



Vis cu frizerie
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Leonid_Dimov ]

2006-01-30  |     |  Înscris în bibliotecă de Florin Hulubei



Era o dimineață precum toate,
Treceau, la fel, tramvaie dungate
Ca niște porci mistreți domesticiți,
Și negre diligențe cu bandiți.
Oprise tocmai, scurt, lângă havuz,
Din altă mahala, un autobuz.
Și m-am uitat cum mă dau jos și bat
La frizeria joasă, cu macat,
Știam tot ce va fi, știam prea bine
Și n-am intrat înuntru, după mine.
Sunat-au tricolor mătănii roase
Frizerul, ce de ușă le-atârnase,
Þipat-a papagalul ca-ntr-o doară
De-o tijă văruită prins cu sfoară
Și la un semn, că m-am simțit și prost,
Mișcatu-s-au clienții fără rost.
M-am așezat în cel din urmă jeț,
Era sculptat dintr-un calcar de preț,
Avea, de aur, frunze încrustate,
Pe laturile-i strâmbe zăceau late
Pedale de argint. Și m-a-nălțat
Prea sus, o calfă, când le-a apăsat.
Știam că trupul gras mi-era de ceară
Rozalbă sub veșmintele de seară,
Simțeam sub fard bătând a hrizopraz
C-aveam doar jumătate de obraz,
Iar firele de păr erau cusute
Din fire de metaluri neștiute.
O! când am vrut să spun ca să mă tundă
Deodată toți au dat să se ascundă,
Dar au rămas pe loc ca mai-nainte:
Eu fluieram letargic dintr-un dinte.
Am ridicat un deget și l –am rupt
Să-l pun chiar la oglindă, dedesupt,
Și m-am privit în repetat decor
Cum stau zburlit și înspăimântător,
Atât de singur lângă toți acei
Clienți și calfe strâmbe și femei
Cu grijă măturând pe dale plete
Magnetic strânse tot pe lângă ghete.
Apoi, cu o mașină muribundă,
O insă început-a să mă tundă:
Era atât de gingașă, de nouă,
Că geamul dinspre drum s-a stins în rouă
Și ne-a cuprins în marele salon
Un matineu lăptos, ca de neon.
Dormea o spaimă-n dulcele-i viscere
Când m-a privit să afle ce-i voi cere,
Și dacă m-am uitat în ochiul unic
La ea, albastru și catalaunic,
Precum atunci când mi-a mai fost odată
De spadă veche barba retezată,
A tremurat întreagă și mi-a zis
Că mă iubește încă dintr-un vis.
Atunci am înlemnit și-am cunoscut
Că vom rămâne ca la-nceput,
Eternități, cu zgomot, când au uns,
De foarfeci și mașini de tuns,
Acea încețoșată frizerie,
Și-am zăbovit acolo pe vecie.

Când m-am urcat apoi în autobuz
Murise dimineața la havuz
Și tot așa se-ndepărtau cu toate
Tramvaiele algebric legănate.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!