Copacii îngropați în sânge,
Culoarea și-o tot schimbă
Dezbrăcați ei sunt de frunze,
Fantoma mi se plimbă...

Pe morminte calc acuma
Printre cranii, oseminte
Prin cavouri larg deschise
Printre sufletele stinse.

Lumânările le-aprind
Sperând la Armaghedon
La vrăbii ciripind,
La Evanghelion.

Zburând încet și lin și calm,
Zburând printre nămeți,
Gândind la ce n-a fost să fie
Eu am trăit în nebunie.

Și respirarea-mi se răcește
Dar nici că mai contează..
Ce dracu miroas-aici a pește?
Deja-s în altă fază..

Și stau, și stau, și mă gândesc
La tot ce-a fost în acest timp.
Cum m-am putut eu transforma
Din omul care nu iubea...

Departe sunt de al meu corp,
Departe sunt de tine.
Și ce dacă acum sunt mort?
De mine ți-e rușine.

Uniți vom fi, eu încă sper
Chiar dacă am murit
Și zbor, și zbor, spre al tău cer,
Sper să fiu fericit!