|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ sora
￭ Post scriptum
￭ o persoană din È™ase
￭ Ab ovum
￭ poem după ce ai citit ocean vuong
￭ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
￭ Fotograful de suflete
￭ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
￭ (Momentul acela cand…)
￭ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
￭ Băiatul meu
￭ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
￭ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
￭ ptiu
￭ Cum e muÈ™tarul pe mic
￭ Măria Sa Nesomnul
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Monolog
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Valentina Leff [Maitreyi ]
2002-03-05
| |
Voi putea oare găsi
o explicație
sublimului
a (nu mai)fi?
Voi putea înțelege
de ce bastardul
cimitirelor în ruină
sărută carnea descompusă
cu atâta sete
de autocunoaștere?
Voi fi putând vreodată
să-mi iert faptul
că sunt om?
Mă voi putea oare
(re)cunoaște
dintre oase și viermi?
Voi reuși vreodată
să-mi delimitez
normalitatea
împinsă fiind
de necesarul impuls
al denigrării
ființei?
 |
|
|
|
