poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 76 .



Urșii...
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [poema ]

2025-04-20  |     | 



Îmi pare că lumea mea e limpede ca o gară făcută de apă
Un fel de labirint subpământean
Cu oasele urșilor care au trecut din mână în mână
Până la suprafață.
De ce m-ați lăsat aici? Spune glasul ultimului urs săpunit
Dar,
Sus,
Se ridică soarele galben, peste lanuri întinse de grâu și porumb sfărâmicios
Femei frumoase aleargă pe dealuri, sunt roșii în obraji
Și pline de fericire
Li se pregătește adunarea recoltei.
Latră sângele-n oameni și se cer copiii nunților încă o dată...
Dacă ești liber, alergi după o fată înaltă și îi pui coroniță alb și albastră pe păr, albăstelele
În sat, case vopsite maiestuos, deși odăile sunt prea mici, amărâte, tăcute
În depărtare se aude un clopot,
Picturi cu Iisus,
Și cerga de lână care acoperă odăițele, dată la o parte,
Te ating, cu unghii de orez,
Și îți cânt.
Și oasele cailor, care trag de căruță, boul care lucește cu pielea lui mov
În timp ce Onea îi cântă.
Un băiat de doisprezece ani îl trage de funie pentru că clopotarul
A băut, pentru că a fost Sărbătoare, iar preotul îmbrăcat în haina lui lungă
Binecuvintează recolta, chiar lângă pârleaz.
Femeile sporovăiesc
Clopotul bate și mai tare.
E râul ce trece la marginea satului, alimentat de izvoare de fontă
Mama mă strigă,
Îmi dă plăcinta cu brânză și cu smântână, pătrunjelul îmi sare din plasmă, eu mușc din ea și mă gândesc la sângele mâinii,
Doisprezece flăcăi, cu ramurile cu care îmi bat în fereastră, salvându-mă pe la salba de aur
La chindie, se umplu paharele și vinul cade afară, fierbând fostul must
Dorul și doina se împlinesc
A doua zi dimineața,
Dacă grâul e pus în cele din urmă în sacii de rafie, lunea când luna bate mai tare în soare
Ca să răsară
Când fetele sunt din ce în ce mai sărace
În piept țin câte un porumbel
Satul care se artă de dincolo de dealuri, cu bărbații lor înalți fetele lor mândre
Cu părul de apă și ploaie,
Și nimeni să cunoască în depărtare acel labirint
Sub pământ,
Osul trecutului,
Sau ursul care tremură în haina lui îmblănită, pentru că cineva i-a luat osul lui gros afară din peșteră.
”Oase, oase, oase...”, și pădurarii mugesc.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!