Ia cana cu vin fiert
Și ieși la poartă,
Ascultă hornurile caselor înfierbântate de fum,
Lătratul câinilor amețiți de luna
Care cu fața-i senină zâmbește pământului
Îmbrăcat în culori de toamnă târzie.
Miroase povestea, trăiește clipa,
Visează și-n visul tău ascunde toate bucuriile unei serii
Pe prispa casei, mângâiat de aer proaspăt
Primenit cu brumă de miez de noiembrie.
Și mai ales nu uita!
Sărută cerul înstelat,
Dă-i mângâiere
Luna, ascunde-o adânc în tine,
Darul primit, trimite-l solie.