- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Trecu vacanța și lăsă o urmă de durere
Peste ale sufletului corzi secate de putere,
Ce cântă-ntruna de când tu plecat-ai către școală
Lăsând în urma ta doar plâns și-o inimă prea goală.

Și trecu vara prin culori și nopți de-ndrăgostire,
Când printr-un vis m-a săgetat adânca ta iubire,
Când pe sub calde stele mari plimbându-ne în noapte
Ți-am memorat pe veci parfumul tăcutei tale șoapte.

Și vine toamna în curând cu ploi și vânturi grele,
Ah! cât aș vrea să îți ascult prin lacrimile mele
Din nou acele dulci cântări ce tu ziceai la poartă
Spre seară, pe când renăștea în mine viața moartă.

Și de-ai ști tu că-n piept bolnav și năpădit de gânduri
Se rătăcesc imagini vechi: Vedea cu-ale ei prunduri,
Pe când copii zburdălnicind ne-mbrățișam în joacă;
Te vei întoarce să mă vezi, vreodată, fată dragă?