- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
N-am vrut să mai rechem din nou iubirea
Căci mă legase-ntr-un bolnav mister,
Doar i-am zâmbit puțin prin amintirea
Clipelor triste care pier.

N-am vrut să mă mai întâlnesc cu tine,
În locul unde cresc de-atâția ani,
Boscheți legați în spini de mărăcine,
Pe sub aleea cu castani.

Și n-am să vreau de-acum până la moarte,
Să-ți mai privesc pentru a doua oară,
Bolnavii ochi ce i-am uitat departe,
Sub timpul de odinioară.