nu avem nevoie.
astfel de poze n-au nici filosofări camuflate,
nici valoare estetică de niciun tip.
.
plachie cu sos de ceapă și pește rumenit.
îl întreb pe eul liric, alter-ego feminin,
ca să intru în jocul receptării de dragul receptării:
.
sunteți cineva cu adevărat?
vă prefaceți, fiind o glumă, simplă glumă.
poate rămâne atunci și cel de lângă:
.
adevăratul.
poate că vorbiți despre dumneavoastră
ca femeie și ca poet adevărat
în această poemă cusută și de râs cu vicleșuguri.
poate mă împrietenesc cu amândoi.
nu de alta, dar ca să contemplu el-ul și alter-el-ul
cum fac tumbe prin poemele acestea.
.
de fapt, poate așteaptă și al treilea el-el,
știți despre cine vorbesc... doar discut despre
subego-el, ego-el și superego-el... am făcut doar o mică psihanaliză a textului postat, despre un godot
care își caută coada capului.
vocile eului - tot una... puteți fi ce vreți.
mă bucur că ați venit... să arați
terenul ”aici nu e fdl” pe moșia deștepților de altădată
suntem nembrii fdl-ului!