Mi se pare că tot vii
Treci printr-un lan de grâu copt și maci și cicoare
Mersul îți este ca un val abandonat de mare
Însuflețești bucuria efemeridelor
Tremuri ca o fata morgana ieșită la șosea
Fluturi brațele dând deoparte secunde minute decenii
Mâinile mele streașină plămădesc îmbrățișări
Fac ochii fantă să te văd mai bine
Nori cumulus întregesc fundalul
Ce ar putea să ne mai stea în cale
Doar o ploaie caldă de vară ce amestecă decorul
Ropote
Iar tu roditor de culoare
Îngenunchind curcubeu