poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1006 .



Stratis corăbierul printre agapanți
poezie [ ]
din vol. Poezii (Cele mai frumoase poezii) 1963

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Giorgios_Seferis ]

2019-02-21  |     |  Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea




Nu sunt asfodele, violete, nici zambile;
cum să vorbești cu cei morți?
Morții știu numai limbajul florilor
de aceea tac,
călătoresc și tac, îndură și tac
„în țara viselor, în țara viselor”.

Dacă voi începe să cânt, voi striga
și dacă strig –
agapanții poruncesc liniște
ridicând o mânuță albastră de prunc din Arabia
sau tiparul unei labe de gâscă, în aer.

E aspru și greu, nu-mi ajung cei vii;
întâi fiindcă ei nu vorbesc, și-apoi
eu sunt nevoit să-i întreb pe morți
ca să pot înainta mai departe.
Altfel nu se poate, și când somnul mă prinde
tovarășii taie legăturile de argint
și burduful vânturilor se golește.
Îl umplu și se golește, îl umplu și se golește;
mă trezesc
înotând ca peștele auriu
în spațiul dintre fulgere.

Și vântul și potopul și trupurile omenești
și agapanții pe pământul însetat
înfipți ca săgețile destinului,
scuturați de spasme și tresăriri,
parc-ar fi-ngrămădiți într-un car străvechi
hurducat de sparte pavaje, de mari hârtoape,
agapanții, asfodelele negrilor:
Cum să învăț această religie?

Primul lucru făcut de Dumnezeu e iubirea,
apoi vine sângele
și setea de sânge
pe care o îmboldește
sperma corpului, precum sarea.

Primul lucru făcut de Dumnezeu e îndepărtata
călătorie;
și casa aceea care așteaptă
cu fumul ei albastru
și câinele îmbătrânit
pândind reîntoarcerea ca să-și poată da sufletul.
Trebuie ca morții să mă povățuiască;
sunt agapanții cei care țin tăcuți
ca adâncurile mării sau ca apa în pahar.
Și tovarășii rămân în palatele Circei;
scump Elpinor! Imbecilule, bietul meu
Elpinor!
Sau nu-i vezi?
„ – Ajutați-ne!” –
Pe neagra spinare a insulei Psara.





Traducere Aurel Rău


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!