știu
plouă și oamenii
se grăbesc
spre interioare
blochează orice legătură cu restul
își schimbă numele uită
obligațiile secundei următoare
ceva hipnotic îi împiedică să mai vadă


10 martie
5 grade celsius plus
ploaie măruntă de noiembrie
umbrele-iluzii
pași aglomerându-se în cenușiul trotuarelor
muguri ce amână să se deschidă și
manualul ăsta cartezian ca un memento
a ceea ce sunt
femeia nici albastră nici foarte tristă
acceptabil de împreună
trupul aproximativ grațios
lăsându-și provocările în sertarul poemelor



știu
mă vei iubi
multă vreme de acum înainte și
cade
o altă
ploaie
în luna
lui mart(i)e

oameni
aproape vii
se grăbesc oval spre mansarde înalte...