poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1175 .



jurnal
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [literesicifre ]

2015-06-01  |     | 



alb și negru
alb foaia
negru vârful pensulei cu care te desenez ca pe-o umbră
un fel de du-te-vino curge prin mine uneori un detaliu minor ce nu îl (mai) știu
haide vino să dormi, este târziu
cum de tu, cu atâta experiență te pierzi în chestii minore, ar trebui să prezinți
un caz știu că tu nu ești din filmul meu
rup foaia în două

un soi meschin, echivoc, o umbră ce rămâne
în jumătate de foaie oricât, rămâne impregnată în piele ochii mei se deschid și
se-nchid (avid) sorbind plini de sete, o monedă se rostogolește și învârte rotund sub ea un pământ în timp ce în oglinzi paralele tu râzi, multiplu de unu o umbră în amintirea mea ce și ea desenează un pământ ce învârte-o monedă,
o furnică s-a oprit o secundă
pe talpa ta sunt încă fărâme de pâine poate rămâi, să mai vii (sau poate nu)

pentru a fi bun, straturi peste straturi de umbre, conștiența la început nu e nimic sau poate e totul ca un multiplu, vopsea ce nu se usucă, se adaugă cum se adaugă frunzele peste frunze peste frunțile noastre, deși alb-negru, decolorat, ca o amintire în care doar roșu se vede uscat și prin asta nu se mai vede sub straturile ude
albe, peste care negru tu cu tălpile tale curate
mori și te naști ca un acord de chitară, ridică-mă Doamne poate am să merg prin cerurile, pământurile, visele tale împleticindu-mă, la jumătate e întunericu'adânc, amintește-ți
la început nu a fost un cuvânt, o chemare, ci Cuvântul
așa (încât) de inima mea nu mai bate păstreaz-o în aer în brațe, liniște-te-i bătăile toate, încordarea amară ca un
tată, mângâind-o pe frunte


din când în când mă opresc și
respir
(e târziu)

(diferența dintre a fi și-a nu fi
este doar o părere
și aia poetă
sic!)

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!