Buimac pluti. Curentul, domol suflând- la click,
Îl toarnă colo unde primi acces sub nick.
Pribeag modern, Ulise, când Bun Venit! îi zise,
Fu copleșit.Îmbie, buluc goneau fiori;
Prea mult trecură Eve drept fructe interzise...
Mai vorbe dulci înșire în sunet de viori.

Dai zor și-așa deodată aluneci în extreme!
Ci tern, ca niciodată, petrec puțina vreme;
Au neica-nime-n lume , cu virtual renume,
N-ar prinde între glume plăcute intălniri?
O cină, loc anume, el numai se rezume;
Te du la care-oferă atare înlesniri.

Nu poată mâini răsfire lung păru-i ebenin;
Miresme mă îmbete, hălăduind senin.
Pe curbe dezmierdare ce șoapte întretaie,
Pornită, strânsă- mi lege de apăsat sărut
Iubirea- consfințită, depusă în păstaie;
Pândita fericire, zvâcnind, încheagă lut.

Ești undeva departe cât explorezi profile...
Precum rasfoi vreo carte cu poze printre file.
Tu vezi că-i greu!... de afli același cadru trist...
La alte suferințe , plecăndu-țí o ureche,
Ocultul gănd deprinde limbajul altruist ;
Cei singuri, astăzi, astfel își caută pereche.