viziunea lui thomas carlyle din cultul eroilor
nu este aplicabilă la lumea noastră
frigul din miezul verii are o singură justificare
întotdeauna când vine solstițiul de vară
și se așează peste noi ca o umbră a binelui etic
se metamorfozează corupția
îmi spun fă economie de timp și risipă de spirit
oricând poți fi întrebat cum au murit toți cei despre care știi
de aceea seară de seară în loc să-mi văd de ale mele
mă prefac a mă uita la televizor cum cei mai inteligenți analiști
dezbat faptele reprobabile ale semenilor reprobabili
scriind probabil cel mai vandabil tratat despre corupție
despre lumea hidoasă a binelui machiavelic
uneori
vă rog să mă credeți
NU MAI AM PUTERE SÃ SUSÞIN PE UMERI
SPIRITUL UNIVERSULUI
așezat în fotoliu profund absent sau foarte înflăcărat
constat că ADEVÃRUL N-A FOST PUS ÎN DISCUÞIE
singurele voci pe care le mai aud aparțin
nevestelor de interlopi plecați să-și facă treaba
seamănă izbitor cu vocile de la televizor
cu singura deosebire că strigătele de afară
își plimbă câinele și latră fără să muște
ca și cum ar solicita de urgență ieșirea din mizerie
dreptul firesc la bunăstare sumele princiare creionate
pe tabla electronică îmi amintesc de o rudă foarte bogată
aproape centenară când vei citi testamentul
vei putea să revendici până la nouăzeci de străzi din oraș
de la gară și până aproape de capătul orașului
totuși te rog să-mi îndeplinești și ultima dorință
primește să ai grijă de cavoul familiei
iar dacă ți se pare bizar donează-l altora
care nu știu cum au murit mai mult prin războaie
cei care fac parte din patrimoniul anonim al umanității
o zi am mers și am căutat cavoul familiei
de pe o schemă curbilinie desenată de ruda mea foarte bogată
care nu mai trecuse prin cimitirul orașului de o jumătate de secol
am chemat groparii administratorul urmașul
celui care scrijelește cu dalta literele preotul cu registrul trunchiat
NIMENI NU AUZISE DE CEI PE CARE-I CÃUTAM
peste morți veniseră alți morți și le luaseră locul
morții din primul război mondial predaseră ștafeta
morților din cel de-al doilea război mondial
crucile de lemn fuseseră înlocuite cu cruci de piatră
crucile de piatră au dispărut probabil devenind
piatră de temelie pentru victoria socialismului
ciudat spunea mătușa mea aproape centenară
au fost eroi pentru că au murit CA PROȘTII
un an de zile am spălat haine de soldat pătate de sânge
și acum îmi spui că nu mai există nici morții nici crucile
nici locul de veci nu mai este tata nu mai este mama
nu mai sunt frații MÃCAR
DE-AR FI MURIT PRINTRE STRÃINI