Parcă a fost mai ieri, cândva
Când eu am fost cu mama ta
Porniți pe drumul cu de toate
Când am lăsat totul în spate
Și am purces a semăna
Flori multe în glastra cea
Noi am avut-o în grijă cât
Am fost un unu pe pământ.
De ziua ta tu fata mea
Să te gândești căci undeva
Sunt tatăl tău și mama ta
Ce-ți vor mereu doar fericirea.

Semințele au încolțit
Din ele flori au răsărit
Prima a fost ea floarea rară
Cu numele de căprioară
Andreea este și va fi
Copilul prim ce într-o zi
Va ști să vină ca să spună
Din când în când o vorbă bună.
A doua floare e iubire
E semn profund de fericire
Ea e Cristina șugubeața
Ce vrei nu vrei îți schimbă viața.
Iar cea de pe urmă, dar tot prima
E Steliana bat-o vina
Iubire fără margini pentru noi
Căci a fost zămislită când apoi
A preluat un nume ce se poate
A aminti de tatăl ei până la moarte.
De ziua ta tu fata mea
Să te gândești căci undeva
Sunt tatăl tău și mama ta
Ce-ți vor mereu doar fericirea.

Precizare: Cu ocazia zilei de naștere a fiicei mele Andreea Maria, la împlinirea vârstei de 22 ani.