poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1307 .



Tică-Impotentul și Fufa lui - autor Aurora Luchian
poezie [ ]
Pamflet

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Aurora.Luchian ]

2014-01-02  |     | 



Se bârfește pe la colțuri, că Fufa nu ar fi fufă,
Dacă Tică-Impotentul n-ar sta lângă ea, o tufă!
O plantă decorativă, ce n-o mai iubi de-un veac,
Cic-ar fi rămas din spaimă, de un instrument, sărac!
.
Curg la zvonuri printre țațe că ea, noaptea, îl dorește.
El neputincios, frustrat, o înjură și-o lovește;
Să-l lase-n mâhnirea lui, de-ar purta și strai de Evă,
Tot nu ar zvâcni nimic... Să facă la Domnul, grevă!
.
Să se roage luni de zile, în genunchi să se târască,
Până sângele dorinței, dâre lungi să șiroiască.
Să meargă la mănăstiri, la opt preoți să-l dezlege,
E convins că-i fermecat de alte femei, betege.
.
Nu știți? Cică o frigidă de află că ești focoasă,
Și o faci cu cine-o fi, prin căpițe, scai, pe masă;
Condamnă așa purtare, te numește desfrânată,
Însă și-ar dori să simtă ca Fufa, baremi o dată!
.
Credeți că Fufa s-a dus să se roage în genunchi?
Ea făcuse plecăciuni pe la neglijați și unchi,
Ajungând în zori acasă, cu genunchii doar o rană,
Iar Tică o oblojea: "Te sacrifici rău, bag seamă!"
.
Cu fața schimonosită de la "rugi istovitoare",
Îl privește tulburată, apoi cade din picioare.
Tică o cară în pat... (Tii, ce parfumel de vin!)
Milos, o scuză în gând: "S-o fi încălzit puțin!"
.
Într-o noapte, numai dracu făcu așa lucrătură,
Au ieșit feriți pe poartă, el scrâșnind o-njurătură,
Că ușărnica nevastă, parcă n-ar mai fi plecat,
Și el trebuia s-ajungă la o mândră, în alt sat.
.
Furișat ca un cotoi în călduri, zelosul Tică,
Drăgălea aprins ca focul o nevastă singurică,
Ce ședea într-o căscioară oferind plăceri oricui,
Însă când să facă plata văzu că e Fufa lui!
.
S-au fixat minute bune, cu ochii cât patru mere,
Explicații, socoteală, unul nu-ndrăzni a cere!
Iar din șocul ce-l avuse, el muțise, e dement,
Și-nciudat că mândra-i soața, rămase și impotent!
--------------------------------------------------------------------------
Am pamfletărit că-s rea, am o limbă veninoasă;
Dar cuget c-un neuron: Fufa nu pleca de-acasă,
Dacă Tică plictisit de același "diamant",
Nu s-ar fi dat impotent...azi pe bune-i declarat!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!