Verbele tăioase din cuvinte
îmi smulg suflarea
deschizând gura de aer
să simt cum în altul respir.

Un miros de femeie,

când în ochi mi se arăta
ruptă din soare.

Pe când trupul ei
ispitește dintr- un ținut exotic,
în palmele aburite framânt așteptări.

Atunci se închide în cochilie,
teama ce naște nesupusă
dimineți
nevăzute de nimeni.