|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ o persoană din È™ase
■ Ab ovum
■ poem după ce ai citit ocean vuong
■ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
■ Fotograful de suflete
■ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
■ (Momentul acela cand…)
■ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
■ Băiatul meu
■ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
■ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
■ Copacul din hazardul acestei inimi
■ ptiu
■ Cum e muÈ™tarul pe mic
■ Măria Sa Nesomnul
■ Crepuscul
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Și mă ridică tot mai mult pe cruce poezie [ ] sonet
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefan Petrea [oceanul ]
2010-09-15
| |
Iubito, toamna a-nceput cu stângul:
Licoare mult prea multă în pocale
Și trai boem, lipsit de orice cale
Și scrisul fără saț, buimac nătângul.
Pe ale nopții nedormite șale
Un roi de lumeni în cuvânt nu strângu-l
Și nu declin nici marea nici Parângul
Cu frumuseți pe piscurile sale.
Sunt o lumină-abia pâlpâitoare,
Căderea frunzei jale îmi aduce.
Când evada-vei din nimicuri oare,
Din stearpă-ți neagra zare, eunuce...?!
Sedentarismul gândului mă doare
Și mă ridică tot mai mult pe cruce.
|
|
|
|