poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1694 .



Domnul Ghecev nu doarme
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [katy ]

2010-01-28  |     | 



Domnul Ghecev așteaptă ce e mai rău de la viață,
Cum e cu adevărurile despre care nu se vorbește
Cu glas. Mereu apare o circumstanță care inventează
O altă scuză, niște bariere care să mute cursorul
Mai departe. Domnul Ghecev știe că moartea niciodată
Nu se apropie nervos, te izbește cu totul înainte
Să simți ceva, da, atunci frica e parcă prea înghețată
Ca să scoată un scîncet, ca să rupă din tine respirația,
Ce tinde să-și întregească cercul,
Să soarbă lumina.

Dintr-o cameră se aud rugăciuni, ca niște versuri
Încrustate în aer, iar domnul Ghecev se gîndește la
Mîngîierile altor vremuri, la timpurile mai blînde,
Mai iertătoare. Prezentul nu îl mai vrea, nu îl primește.
Tot ce îl înconjoară: scaunul, noptiera, icoana, draperiile,
Păhăruțele de argint, tabla de șah, lingurițele ornamentate,
Tabloul, tavanul, fotoliul, duc la senzația
De antichitate, de parcă ar trăi într-o clădire de relicve,
O clădire abandonată.

Se uită cum oamenii trec unii pe lîngă alții, fără simțiri,
Fără regrete. Fără NIMIC. Parcă s-ar uita dintr-o parte
La lucrurile mișcătoare, la întîmplările amorțite,
Cînd toate verbele acestea sînt niște fulgi nenorociți,
Supuși, ca și dînsul, dispariției. De parcă viața e o dramă
Þinută în fructieră, din care, zilnic, domnul Ghecev, mușcă
Înfometat, niciodată pe săturate. Ca și cum ar privi orașul
Prin geam și nu ar vedea altceva decît un imens cimitir,
Unde vom ajunge cu toții, îmbrăcați frumos, fiecare cu
Istoria lui. Cînd totul se transformă încet în așteptare,
Fără simțiri, fără regrete, fără somn.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!