poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-12-25 | |
La marginea morții se întinde un câmp de trandafiri
Bine ați venit! Apar zgâriați dintre trandafiri. Arcurile lungi sunt niște medalii care se lovesc de tulpinile verzi Tunincile lor roșii anunță vreme frumoasă E calm aici în mijlocul luptei Cavaleria a cotit-o spre dreapta, va urma o șarjă pe flancuri Mă așez mai comod pe canapea, o să fie spectaculos Mulțimea mănâncă mici, bea bere, copiii pun întrebări părinților E un show total Am pariat pe cretani, ca-ntotdeauna Vecinul din dreapta are o obsesie Își tot potrivește pulloverul pe oasele slabe ale umerilor Soarbe din sticlă cu gesturi molcome Mai ia un mic, Daniel! Aș fuma o marijuana. Prima salvă a arcașilor a doborât 10 călăreți din garda generalului E un măcel complet. Copiii orfani ai călăreților vor ajunge hoți de buzunare și prostituate ieftine. Vecinul din stânga devine curios. Unde sunt catafracții? Are pantalonii de doc ieftin pătați de muștarul micilor. Dumnezeu știe cât urăsc indivizii de genul ăsta! Problema că ne amestecăm împreună la marginea câmpului ăsta de trandafiri contra voinței mele Nu mi-am dorit niciodată să stau aici cu el sau cu plozii lui needucați Mi-am luat blugi noi Îmi stau cam nasol că sunt slăbănog. Un arcaș cretan se apropie. Te bagi, Alberto? Îmi calculez șansele, nu am multe de pierdut. Hai că intru și eu! Îmi aruncă un arc imens. N-am săgeți dar scot câteva din cadavrele celor căzuți printre trandafiri. Mă simt ca un gardian de la Auschwitz care smulge cu un patent dinții de aur ai morților M-am îngălbenit brusc de greață, plus că ăștia put Un calăreț se apropie amenințător cu sulița spre mine. O panică albă pune stăpânire pe degetele mele Îmi tremură strident Cine naiba m-a pus să fac eu pe vitezul? Nu puteam să stau pe margine?! Prost mai ești, Alberto!!! Aș avea nevoie de o minune sau de o marijuana. Baremi să mor fericit. O săgeată cretană îl lovește pe călăreț din spate, calul trece speriat pe lângă mine în viteză purtând doar un cadavru. Viața asta e chiar mișto! Arunc arcul și săgețile folosite. Mie îmi ajunge, plec! Pa-pa-paa!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate