poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2522 .



Amputat
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [navigare ]

2009-08-02  |     | 



L-au sfătuit să se oprească
dar el tot scria
l-au bătut peste față
cu mânușa albă și catifelată
l-au schingiuit
l-au târăt
dar nici vorbă
l-au închis în temniță
dar el tot scria pe zidul mucegăit
săpând adânc cu unghiile până la carne
înmuind degetele în propriul sânge
scria, scria mereu, fără-ncetare.

Pentru prima dată
l-au scos afară după mult timp
zidurile cetății se citeau în poezie;
se vedea fiecare gând
se simțea fiecare durere
și oamenii înțelegeau
ce e suferința
vedeau adevărul ascuns după porți
minciuna cum creștea pe zidurile înalte
ca o liană cățărătoare
dar lumea se obișnuise să trăiască cu ea
era ca o boală incurabilă fără nume.

L-au pus în fața mulțimii
și i-au tăiat mâinile
ca să nu mai scrie

și el
citea cu voce tare
puterea cuvântului zămislit
ca un profet ce dă culoare.

I-au scos ochii
din orbite
fără nici o remușcare
dar vocea sa era mult mai puternică
ca niciodată.

Atunci
i-au tăiat limba
și au aruncat-o la câinii înfometați
de pe marginea drumului
să se sature de lătrat
și ei s-au repezit
cu mic și mare.

Pentru un moment
a fost liniște
o liniște covârșitoare
din care timpanele
nu distingeau nimic
nici adierea vântului
nici cântecul păsărilor
nici o suflare.

Apoi cerul s-a luminat
dintr-o dată
și o lumină puternică
îi orbea pe nevăzători
și el s-a rugat
din toată inima
se ruga mereu
cu aceeași căldură
și iubire pentru Tatăl său
și a-nceput să plouă mărunt cu poezie.

Ploua pe străzi
pe streșinele caselor
peste copaci
peste pădure
în lac
pe mare
prin albiile râurilor
ploua în prostie;

și bietul poet
asculta poezie.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!