Cum s-a facut de m-ai luat in sama?
Vezi, mai prudent era sa taci,
Ca e destul pe cineva s-ataci, -
Atacul dumitale-i o reclama.

Si-n loc, acuma sa ma dau afunf
Ca-ntr-o fantana parasita-n mine,
Fiindca tii, iti fac placerea sa-ti raspund
Ca mie nu mi-e frica de furtuna;
Cand, vara, fulgera si tuna,
Eu nu ma-nchid cu spaima in odaie,
Ci ies, cu capul gol, in vant si-n ploaie...

Da, stiu: luptam cu arme inegale
Si, indrazneata ori umila
Tot nu scap de sageata dumitale...
(Noroc ca stiu ca-i de sindrila!)

Iar eu, ca sa ma apar de atacul
Ce-n loc sa-mi dea lungi nopti de insomnie
M-adoarme, cum pe prunci i-adoarme macul,
Am la-ndemana doar crosetul, acul
Si, uneori, si cate-o ironie.
Dar azi nu pot sa ma decid
Sa-mi rup degeaba cativa spini.
Desi-mi lipseste la canini
Punguta verde cu venin,
Cuvantu-mi e adeseori acid
(Al dumitale-i din nascare... alcalin)

S-apoi, sa-ntep c-un ac de palarie
O nestatornica vedenie de fum?
Sa suflu pacla de pe drum
Cand stiu ca vantul, c-o bataie din aripa,
O risipeste intr-o clipa?
Cand ma lovesc pe drum de-o piatra
O dau cu varful ghetei mai la vale
Si-mi cat inliniste de cale.
Pe-o biata piatra cine se razbuna?
O piatra nu-i nici rea, nici buna...