poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-10 | | Înscris în bibliotecă de Bot Eugen Iulian
1
Nu mă mai nasc. Încerc altfel. 2 Uite, plouă. Azi a tunat și a fulgerat, vine vara, lasă, scrie despre asta. După o iarnă atât de lungă, semne de vară. Vom avea primăvară anul acesta? Timpul mai e din săptămâni și din luni. 3 Sânt scriitor - poate. Sânt scriitorul cuvintelor de acum - nici asta nu-i sigur. 4 Mai curând un tufiș decât un luminiș. Vreau să conduc alaiul până aici, unde-i clipa. Unde clipa se face mică și nu mai sperie pe nimeni. Vreau să arăt o mască cu fața în pământ, ne putem ascunde în ea fără să ne ascundem de nimeni. Aici, unde locul e strâmt, vom încăpea cu toții mai curând. Aici, dar nu încă aici, mai e drum, o secundă, unde locul e mic, ne vom strecura trupurile în suflet, începând cu mâinile palide(între cămașă și piele) - și pe-aci ți-e drumul! 5 Propoziții rapide - îți răspund repede ca să îmi răspunzi cât mai repede. Treacă vorba. Îți răspund ca să te pot asculta. Zi, zi. 6 Chipul îți zboară în altă parte a corpului. Sântem aici ca să ne vedem. Înverzești, lucești, te-așterni prafului, sari acolo unde altădată ridicai din sprâncene, acolo unde altădată arcuiai buzele. Acolo unde acum ridici din sprâncene și arcuiești buzele, cineva te-ntreabă dacă nu cumva exagerezi, dacă nu cumva ai înnebunit, tu nu știi că undeva - aici - înverzești, sari, lucești, te-așterni prafului - eu știu și îți spun: sari, înverzești, te-așterni prafului, lucești și ridici din sprâncene. De-aceea și sânt aici: să văd, să îți spun. 7 Întoarce obrazul. Atacă. Întoarce-te cu obrazul. Hai, dă. Dă, mă. 8 Te scoli în zori să îngropi urmele nopții. Aștepți ziua ca să vezi ce rămâne din noapte. Din noapte rămâne ziua, și se vede. 9 Dorințele mi s-au spulberat, nu au trecut - ar fi fost bine. Se împlinesc cine știe pe unde, departe de văzul lumii, neîncetând să se mire, și ele, și lumea, și faptele care între timp au devenit și se simt/se știu atât de străine, căzute parcă din cer, de aici, de aproape. 10 Lasă scrisul, ți-am zis, dă foaia la o parte, ia ziua de pe noapte, șterge noaptea din zi. Vrei doar să vezi, să se vadă. Lasă să se arate. 11 Decât să se înțeleagă greșit mai bine să nu se înțeleagă nimic. Dar tu totdeauna vei înțelege și vei spune ce-ai înțeles. Decât să nu știu ce spun mai bine să nu știu să spun.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate