paradoxal
singurele lucruri despre care
ar merita să vorbim
nu au nevoie de noi.

în preajma lor
tăcerile stau spate în spate
cu mâna pe cuiul grenadei
și fiola de cianură-ntre dinți.

în orice caz
cu ușurință putem observa
că
după întâmplarea aceea
din Babilon
centrul de greutate al omului
se deplasează
cu o viteză în creștere
de la tălpi
spre rădăcina
limbii.

iar dacă domnul Darwin a avut întru totul dreptate
limba omului va deveni într-o zi
un splendid organ retractil
în formă de

furcă.