întindem năvoade
până la cer
plase în care vom pescui visul fluturilor
de apă
ipotetice vorbe despre necuprinsul
dumnezeirii
modelăm abstract aerul dintre noi
în oglinzi
pe scara trenurilor intrate în grevă
giruete
învârtind irișii vântului într-o privire
promitem iubiri
până la stele și înapoi în care uităm
durerile facerii
de ca și cum nicicând oasele Anei
lăcrimând zidul
n-ar fi prizoniere în colivia de var
printre zăbrele
ploi neștiute i-au surfilat zâmbetul
strivindu-i
în cerul gurii din pielița strugurelui
încă un curcubeu
uităm prea repede și traversăm nepăsători
pe celălalt trotuar
mimând sârguincios indiferența
cer parțial
acoperit de nori anunța cineva ieri
la buletinul meteo
de sub o umbrelă fiecare își vede de drum
atenție la semafor
toamna trece strada printr-un loc interzis
lăsând în urmă
pe gurile frunzelor gust de argilă